O carte despre identitatea gastronomică a României interbelice

Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare, de Constantin Bacalbaşa
Dacă plecaţi în căutarea unor elemente de identitate biografică a Bucureştiului interbelic, cel mai savuros dintre ghidurile de iniţiere culinară este Dictatura gastronomică, instaurată de memorialistul şi gazetarul Constantin Bacalbaşa (1856-1935).
Vă invităm să reînviem un oraş gastronomic „pe cale de dispariţie". Avem şansa să redescoperim împreună uzanţele, relaţiile din lăuntrul familiei regale, din lumea aristocraţiei româneşti, dar şi viaţa aventuroasă a saloanelor Bucureştiului monden.
Vor fi alături de noi: Simona Lazăr (jurnalistul şi gastronomul care a îngrijit, prefaţat şi îmbogăţit cu sute de note şi anecdote Dictatura gastronomică. 1501 feluri de mâncare), Ştefania Ciubotaru (doctor în ştiinţe istorice, autor al unui studiu amplu cu privire la viaţa cotidiană a Casei Regale) şi scriitorul Stelian Tănase (creatorul Bucureştiului „strict secret").
Întâlnirea va avea loc joi, 10 decembrie 2009, la ora 18.00, în cadrul Librăriei Cărtureşti din incinta Muzeului Ţăranului Român, şoseaua Kiseleff, nr. 3, Sector 1, Bucureşti.
Editura Cartex a intrat pe piaţa de carte în anul 2000, într-un spaţiu editorial foarte dens. A început prin a edita literatură română canonică, dar foarte curând interesul publicului a determinat extinderea spre zona traducerilor. Astăzi, cititorii se pot întâlni cu o serie de autori fundamentali şi cu cărţi esenţiale din spaţiul beletristicii româneşti şi universale apărute în Editura Cartex.
Titlurile Editurii Cartex sunt organizate în câteva serii de autor (Mircea Eliade, Marin Preda, Liviu Rebreanu, Panait Istrati etc.), subsumate unei colecţii de literatură română clasică şi contemporană, o colecţie de literatură universală, cărţi pentru copii, dicţionare de limbi străine şi o foarte de succes colecţie de cărţi practice.

Vinul pestelui

Despre regulile de aur ale "mariajului" vin - preparat culinar am mai vorbit: vin rosu cu carne de vita si de porc, vin alb cu carne de pui si peste. Pregatim masa de Florii, deci trebuie sa alegem vinul perfect pentru cele cateva preparate din peste pe care ne dorim sa le asezam solemn in farfuriile oaspetilor. Despre ce vin cu ce fel de peste se intelege cel mai bine, va voi vorbi in cele ce urmeaza. Totusi, nu uitati un lucru! Prea putine sunt asortarile perfecte, ceea ce lasa loc creativitatii dumneavoastra.
LA GRATAR
Pestele la gratar - pastrav, stiuca, salau - se potriveste cel mai bine cu un vin sec cu o bogata aroma florala, de exemplu Feteasca Regala sau Sauvignon Blanc. Aceleasi vinuri se asorteaza perfect si cu preparate din ingrediente mai sofisticate. De exemplu, salate pe baza de midii, stridii sau caracatita.
SARAMURA
Saramura de crap - acest preparat traditional romanesc, savuros si aromat cere un vin "de-al nostru". De exemplu, o Francusa. Crapul, fiind un peste destul de gras, poate cadea greu daca nu i se gaseste "perechea potrivita". Acest vin, insa, neutralizeaza perfect grasimea, lasand sa se simta doar personalitatea preparatului.
AFUMAT
Pestele afumat, in special somonul, este foarte aromat si gras in acelasi timp. De aceea, mare parte din vinurile albe isi pierd personalitatea alaturi de el. Astfel, este unul dintre putinii pesti care s-ar potrivi cu un vin rosu, precum Pinot Noir. Dar si un Traminer Roz, Chardonnay sau Sauvignon Blanc se potrivesc foarte bine.
SALATE
Aperitivele pregatite din peste sau fructe de mare se pot asorta cu vinuri aromate, care sa deschida pofta de mancare. Acestea pot fi un Chardonnay sau un Riesling Italian. Iar daca va doriti sa aveti pe masa de sarbatoare un vin vechi romanesc, optati pentru o Zghihara de Husi sau pentru o Cramposie.
LA CUPTOR
Pentru pestele pregatit la cuptor, cu multe condimente, sau pentru pestele umplut, trebuie sa alegeti un vin care sa nu se "piarda" in preajma preparatului, dar nici sa nu-i estompeze aromele. Astfel, puteti alege o Feteasca Alba maturata sau un Muscat Ottonel. Oricare dintre cele doua vinuri este o alegere reusita pentru peste la cuptor sau peste umplut.
CIORBE
De obicei, ciorba cu carne sau cu legume este insotita de o tarie - tuica sau palinca. Ciorba de peste, insa, poate fi asortata foarte bine si cu un vin alb sec tanar. Puteti incerca, de exemplu, sa combinati ciorba cu un Chardonnay sau cu vinul frantuzesc Chablis. Daca optati pentru un vin romanesc, serviti o Francusa de Cotnari.

În Jurnalul Naţional, Jurnalul de Bucătărie din 13 aprilie 2007

Vin bun pentru inimi zglobii

Reminiscenţa serbărilor bahice se pare că ridică, la intervale regulate de timp, moralul românilor, oarecum în buna tradiţie latină, care cerea ca "bonum vinum laetificat cor hominis".
Vinul bun şi inimile vesele au dat culoare şi atmosferă Galei Vinului Românesc 2008, unde s-a făcut un bilanţ pozitiv al anului viti-vinicol 2008. "Ne-am propus să replantăm, anual, 4.000 de hectare de viţă românească, iar dacă ne vom restructura mecanizarea şi ne vom optimiza marketingul, avem toate şansele să rămânem pe piaţă cu soiuri autohtone de mare valoare", declara Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.
Calitate
Pentru prof. Valeriu V. Cotea, preşedintele PNVV, Gala a fost o ocazie de a scoate în evidenţă că vinul e un produs naţional tradiţional. Ce ne lipseşte să fim cei mai buni? Vinul!... Educaţia. "Străinii, spunea el, caută vinul românesc de calitate. Numai că produsul original e rar, întrucât şi suprafeţele cultivate sunt mici. O Fetească Neagră sau o Fetească Albă, o Grasă de Cotnari sau o Crâmpoşie sunt vinuri de mare calitate, care ne-ar face imagine mai mult decât orice campanie artificială. Plantarea acestor soiuri e luată de multe ori pe cont propriu de întreprinzători-kamikaze, cum e dr Ion Puşcă. Eu cred că, în câţiva ani, aceste soiuri care sunt o raritate, dar o raritate frumoasă, vor avea succes şi pe piaţa europeană."
În plină criză economică şi financiară globală, a vorbi despre strălucirea unui domeniu de export pare un hazard. Totuşi, datele oficiale arată că piaţa românească a vinului îmbuteliat a crescut în ultimul an cu 27%, în condiţiile în care consumul intern de vin românesc, comparativ cu cel din import, deţine o cotă de 97%. Această creştere spectaculoasă, cuplată cu extinderea plantaţiilor de viţă-de-vie din soiurile autohtone, nu va fi însă de lungă durată, estimează George Moisescu, un specialist al domeniului. Pentru el, vinurile sud-americane şi australiene reprezintă, prin calitate şi preţ, un concurent pe piaţa românească. Pe de altă parte, din cauza declinului economic, a şomajului şi a sărăciei, românii s-ar putea reorienta spre consumul ieftin, de la poarta producătorului.

Laureaţii Galei Vinului
Au fost premiaţi, între alţii, Murfatlar-România pentru "Lacrima lui Ovidiu 12" (cel mai medaliat vin românesc la concursurile internaţionale), Cotnari pentru Grasa de Cotnari 2006 (cel mai bine vândut vin românesc alb DOC), Recaş (cel mai important exportator de vin românesc, Pinot Grigio 2007/2008), Cezar Ioan (premiul "Radu Anton Roman" pentru jurnalistul de vin al anului), Ion Măluţan, Cotnari (oenologul anului), TVR – Viaţa Satului şi Radio România – Antena Satelor (pentru promovarea vinurilor româneşti), SC Domeniile Dealu Mare SRL (cea mai mare investiţie a unui nou producător), Murfatlar România, pentru Zestrea Murfatlar şi Pinot Noir& Merlot (cel mai bine vândut vin roşu DOC), Jidvei (cea mai extinsă suprafaţă nou înfiinţată cu viţă-de-vie) ş.a..

Un sfat de Sărbători
Se apropie Sărbătorile, când tot românul pune pe masă o sticlă de vin. Inclusiv cei care se află în alte ţări. Pentru aceştia din urmă, vinul conţine un cod al amintirilor. În magazinele pentru români din străinătate se vând, în preajma Crăciunului, vinuri româneşti. Sfatul specialştilor este ca să cumpere o sticlă de vin cu mintea şi nu cu sufletul. Nu doar mărcile cunoscute, care deşteaptă nostalgia trecutului şi fiorii primului pahar în plus, reprezintă azi o garanţie a valorii vinului românesc. Sunt zeci de crame româneşti mici şi valoroase, care în umbra firmelor cu producţie industrială, oferă vin de mare calitate. Iar românul, aidoma căutătorului de trufe, trebuie să aibă răbdarea să le descopere.

In Jurnalul National din 27 noiembrie 2008

"Fiinţa" vinului naţional

Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre importanţa soiurilor autohtone de viţă-de-vie. Şi asta nu doar în contextul României, ci al întregii Europe "invadate" de vinurile Lumii Noi. Ce putem face noi, românii, pentru "fiinţa" vinului strămoşesc?
Iată o întrebare la care a încercat să răspundă cea de-a cincea ediţie a Salonului "Vinuri româneşti din podgorii strămoşeşti, parte a civilizaţiei şi culturii", care a avut loc în perioada 3-6 de­cembrie la Bucureşti.
Având printre organizatori Organizaţia Naţională Interprofesională Viti-Vinicolă (ONIV), Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), patro­nat de Ministerul Agriculturii şi găzduit de Radio România, evenimentul şi-a propus să promoveze valorile naţionale prin nobleţea vinului, tradiţia cultivării viţei-de-vie pe meleagurile româneşti, precum şi continuitatea acestei îndeletniciri de-a lungul mileniilor până în zilele noastre.
"Cred că avem o misiune foarte im­por­tan­tă", ne-a declarat Maria Ţoghină, pre­şedinte al SRR. "Noi trebuie să le vorbim românilor despre ceea ce avem tradiţio­nal, iar vinul ne reprezintă prin multitudinea de soiuri pe care le avem. Fiecare român poate descoperi un vin care să fie numai al lui."
Salonul a adus la standuri mai mulţi producători de vinuri importanţi, care dau atenţie soiurilor româ­neşti. S-au organizat sesiuni de degustări de vin pentru specialişti şi vizitatori şi, bineînţeles, un concurs destinat profesioniştilor. La festivitatea de premiere Ansamblul Folcloric Jidvei şi Orchestra Radiodifuziunii Române au susţinut un concert.
ZESTREA NEAMULUI
"Soiurile autohtone se numără printre tezaurele ţărilor şi ale naţiunilor. De ce la noi nu se întâmplă asta?" Prof. ing. Călin-Petru Mocanu, director executiv ONIV, ne atrage atenţia: "Dacă vom continua gre­şeala de a crea vinuri din nomenclatorul internaţional în defavoarea celor din no­menclatorul naţional, şansa noastră pe piaţa Uniunii Europene va fi mai mică. Eu nu cred că în Europa am avea concurenţă cu Feteasca Neagră. Ştiţi foarte bine ce calitate are aceasta vizavi de structura so­iurilor roşii străine, ori ce rol joacă noile creaţii româneşti, precum Novac, Alutus, Negru de Drăgăşani. Trebuie să acordăm nu doar formal rolul şi locul cuvenit soiu­rilor româneşti, pentru că ele vor crea perspectiva dezvoltării viticulturii durabile".
În momentul de faţă, primele eforturi vizibile vin dinspre micii produ­că­tori, precum dr Ion Puşcă, întemeietorul unei noi podgorii în Dobrogea, ori ba­ro­nul Jakob Kripp, care duce mai departe moştenirea lui Barbu Ştirbey, la Drăgă­şani. "Prinţul Ştirbey, unul dintre cei mai mari proprietari de pepiniere viticole de la începutul secolului al XX-lea, spunea: «Şansa noastră, după atacul de filoxeră, o reprezintă creaţiile româneşti». Vorbele lui rămân valabile după 100 de ani."


In Jurnalul National din 8 decembrie 2008