In tovarasie cu vinul, oamenii sunt mai
comunicativi si uita, vremelnic, de necazuri, de saracie, de nevoi...
Daca te prinde octombrie in Basarabia, nu poti
sa nu fii tentat sa descoperi domeniul fascinant al viticulturii si sa nu gusti
"un strugure de poama", oferit cu generozitate de localnici. Toamna,
Moldova din stanga Prutului parca renaste. "Legenda berzei albe",
devenita simbolul vinificatiei locale, caracterizeaza cel mai bine relatia
moldoveanului cu vinul. Candva, turcii au asediat o cetate moldoveneasca.
Aparatorii au rezistat eroic pana cand li s-au terminat proviziile de apa si de
hrana. Pe punctul de a se preda, ei au fost salvati de un stol de berze albe
care aveau cate un strugure in cioc. Aceasta legenda explica, oarecum, si
rezistenta basarabeanului confruntat cu un destin istoric nu totdeauna
favorabil. Aproape orice om de la tara are mandria sa-si faca propriul vin,
care, fireste, e cel mai bun. Rare sunt gospodariile fara pivnita si fara o
masa asezata la racoare unde, pana tarziu dupa Pasti, se poate consuma un
paharel cu vin, mai ales rosu.
Vinurile din Purcari erau preferate de tarul
Nicolae al II-lea al Rusiei
Inca din Evul Mediu sunt cunoscute, pe acest
teritoriu, instrumente si dispozitive pentru vinificatie. Stefan cel Mare a
infiintat la curte functia chelarului - insarcinat cu supravegherea cultivarii
vitei-de-vie, producerii, conservarii si consumarii vinului de catre curteni.
Ortodoxia a jucat un rol important in dezvoltarea productiei, vinul fiind
folosit la ritualurile eclesiastice. Reguli stricte cereau ca vinul din
biserici si manastiri sa respecte o serie de conditii riguroase, formulate in
documentul intitulat "Slujbelnic", datand din 1699.
In 1812, cand Basarabia e luata de rusi,
nobilimea importa soiuri de vita-de-vie din Franta care cresc productia vinariilor.
La inceputul secolului al XX-lea, viile ocupau 75.000 de ha, iar productia
ajungea la 150 de milioane de litri, din care doua treimi era exportata. Soiul
"Rosu de Purcari" a obtinut, in 1878, medalia de aur la expozitia de
la Paris. Tarul rus, Romanov, aprecia acest vin si a infiintat in Basarabia
propria sa intreprindere, numita Romanesti, care exista si astazi. Vinurile
basarabene au fost apreciate inca din secolul al XIX-lea si la curtea regala
britanica.
Dupa 1960, cateva vinarii au fost transformate
in adevarate orase subterane. Vechile cariere de piatra de la Cricova, Milestii
Mici si Branesti au devenit bulevarde circulabile cu masina, de-a lungul
galeriilor fiind adapostite, la temperatura constanta, peste 30 de milioane de
tone de vin si doua milioane de sticle de colectie. Majoritatea productiei se
exporta in URSS. In 1985, legea lui Gorbaciov care impunea prohibitia, face ca
mii de hectare de vie sa fie distruse, ajungandu-se la o tragedie nationala.
Astazi, viticultura si vinificatia, in Basarabia, sunt in plin proces de
reconstructie.
SOIURI
NORD. Se produc vinuri albe si celebrul coniac
"Belii Aist" (barza alba), adorat de fostul presedinte rus Eltin.
CENTRU. Intalnim soiurile Cabernet Sauvignon,
Chardonnay si Traminer la Cricova, Hancesti, Cojusna si Xeres, la Ialoveni.
SUD. Este zona preferata a Merlotului si
Cabernetului de Taraclia, dar si a vinurilor albe prelucrate la Comrat,
Chirsova, Purcari, Ciumai. Aici se produce o varietate de Kagor, cu proprietati
antiiradiante, a caror eficienta a fost probata dupa acccidentul nuclear de la
Cernobal.
VIN SI BUCATE
Vinificatia ocupa un sfert din totalul
exporturilor si aproximativ 9% din PIB. Viile reprezinta 7,4% din terenurile
agricole ale tarii si 2,3% din totalul terenurilor plantate cu vie de pe
planeta. Pe lista exportatorilor mondiali de vin, Moldova ocupa locul al 9-lea.
Succesul acestor vinuri se datoreaza, in buna parte, continutului moderat de alcool,
care le da prospetime si delicatete. Caracteristic pentru bucataria basarabeana
este imbinarea vinului si a sucului de rosii cu prepararea carnii si a
sosurilor, avand ca rezultat retete specfice mai ales popoarelor romantice, in
special francezilor. Aceste bucate cer neaparat prezenta vinului rosu.
LUNA LUI CAUS
Daca primavara si vara basarabenii se indeamna
sa-si lucreze viile cum se cuvine, toamna, cand vinul a fiert, gospodarul iese
la poarta si-l ofera, spre degustare, trecatorilor. In curte, familia se aduna
in jurul butoiului cu tulburel si incearca vinul pe care paharnicul il toarna,
pe rand, intr-un singur "caus" de lemn (de aceea, octombrie mai poarta
numele de "luna lui caus").
Gustarea preferata a basarabeanului este
miezul de nuca. El subliniaza gustul vinului si reprezinta un simbol al
cordialitatii si al bunavointei. Dupa ce se termina masa, vine timpul pentru
cupa despartirii de musafiri si, pe prag, se bea ultimul pahar, "la botul
calului".
TOCHITURA CA IN MOLDOVA
Ingrediente: 400 g fleica, 400 g muschi, 200 g
ficat, 200 g rinichi, 3 g piper, 2-3 catei usturoi, 50 g untura, sare, un pahar
cu vin rosu.
Preparare: Carnurile se taie in bucatele, se
presara cu putina sare si se pun sa se prajeasca intr-o cratita cu untura. Cand
s-au rumenit, se adauga vinul, piperul si usturoiul pisat. Se mai lasa cateva
minute pe foc, apoi se poate servi. Tochitura se serveste cu salata de varza
murata, preparata cu ulei si boia de ardei, cu mamaliga si branza de oi. La
tochitura serviti un pahar cu Cabernet Sauvignon sau cu vin rosu de buturuga.
