Copăcel-copăcel, viţa-de-vie a vinificatorului Ion Puşcă prinde a se ridica pe dealurile Murfatlarului, prefigurînd succesul unui proiect excepţional.
Privită dinspre Făclia, pe şoseaua care leagă Cernavodă de Litoral, Peştera ar trebui să fie tare aproape; seara, mai ales, cele două sate “se aud”, reciproc, în dialogul limpede şi încărcat de mister al obiceiurilor rurale domestice. La Peştera, căutînd Domeniile viticole Dr. Puşcă, te abaţi însă în povîrnişuri şi văioage tăiate de drumuri prăfuite şi înguste, şerpuind la liziera viilor, în care semnalul GSM moare şi singurul dialog în viaţă rămîne cel cu prigoriile sau cu frunza de viţă-de-vie. Ai ajuns.
Doctorul Puşcă este, cred, singurul vinificator român în viaţă care visează la o podgorie cu soiuri româneşti. Ea e, acum, în stadiul de puiet, dar n-a spus cineva că gloria mai poate avea răbdare?
Proiect viti-vinicol
La Peştera se construieşte unul dintre cele mai frumoase proiecte viti-vinicole de după “războiul întîi mondial” cu filoxera, pierdut, cum se ştie, de viticultura europeană şi de cea românească, implicit. Au rămas cîteva zeci de soiuri autohtone care aşteaptă, ca nişte mirese, peţitorii. Doctorul Puşcă (aşa i se spune oenologului, în mod curent) le-a prezentat într-o carte (“Vechi soiuri româneşti de viţă-de-vie”, Editura Tipografiei Intact, 2006), le-a dedicat spaţii distincte în magazinele sale (între care ultimul deschis chiar la Făclia, împreună cu o librărie viti-vinicolă şi un parc de prezentare a utilajelor necesare vinăritului), le-a aşezat, sub soarele Dobrogei, pe dealurile Peşterei… “În contextul actual al comerţului internaţional de vinuri unde, pentru a cuceri un segment de piaţă, România trebuie să-şi afirme valorile” – scrie ec. ing. dr Ion Puşcă în cartea citată –, “interesul naţional ne obligă la găsirea unui echilibru între plantaţiile cu soiuri româneşti şi cele cu soiuri străine. La plantare, soiurile româneşti ar trebui să aibă prioritate.”
Să amintim cîteva dintre soiurile autohtone cele mai cunoscute: Busuioaca de Bohotin, Feteasca (Neagră, Albă, Regală), Băbeasca, Crîmpoşia, Frîncuşa, Galbena de Odobeşti, Grasa de Cotnari, Mustoasa de Măderat, Tămîioasa, Zghihara. Ele ar putea reînvia tradiţia vinurilor româneşti, făcîndu-l pe ţăranul român să se bucure ca altădată: “Am pus viţă, beau viniţă”!
Se afișează postările cu eticheta Ion M. Pusca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ion M. Pusca. Afișați toate postările
luni, 2 iunie 2008
vineri, 4 aprilie 2008
Viţa strămoşească, in actualitate
O carte despre soiurile romăneşti vechi de viţă-de-vie a fost premiată recent la Paris.
In lume sunt aproximativ 50 de ţări viticole - şi le includem aici şi pe acelea care au doar căte cinci hectare de plantaţie - , iar dacă e să ne referim la suprafaţa cultivată, Romănia se regăseşte intre primele zece de pe glob. O perspectivă frumoasă, am putea spune, dacă o evoluţie frămăntată a viticulturii romăneşti, după atacul filoxerei, nu ar fi schimbat atăt de mult structura soiurilor cultivate. "Aveam, in urmă cu mai bine de un secol, peste o sută de soiuri autohtone, care au fost inlocuite atunci cu soiuri importate, astăzi nemaifiind plantate cu viţă locală nici zece la sută din suprafeţe" - ne-a atras atenţia dr. Ion M. Puşcă, unul dintre cei mai mari oenologi romăni din toate timpurile. O realitate dură, impotriva căreia pasionatul oenolog luptă cu toate mijloacele. Inclusiv cu... pana.
Cartea şi premiul. Anul trecut, Ion M. Puşcă publica la Editura Tipografia Intact o carte destinată readucerii in actualitate a "viţei strămoşeşti". "Vechi soiuri romăneşti de viţă-de-vie" s-a dovedit a fi, incă de la ieşirea de sub tipar, o lucrare care a stărnit interesul specialiştilor. Am considerat-o, de la primele pagini citite, o carte complexă, care nu doar că recuperează o istorie a viticulturii naţionale, ci şi, mai ales, este capabilă "să facă istorie". Şi nu ne-am inşelat. La mai puţin de un an de la apariţie, "Vechi soiuri romăneşti de viţă-de-vie" fusese deja nominalizată de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) pentru a fi premiată. Marţi, 23 octombrie 2007, la Paris, cartea şi autorul ei s-au aflat in centrul atenţiei, obţinănd Premiul pentru Monografie cu caracter ştiinţific. Diploma şi medalia i-au fost inmănate oenologului romăn de către Frantisek Lipka, preşedintele juriului internaţional, şi Federico Castelucci, directorul general al OIV.
Pionierat. Ce anume a determinat juriul să acorde prestigiosul premiu acestei cărţi? Faptul că este o lucrare de pionierat. Nicăieri pe glob nu există o lucrare similară care să adune informaţii despre toate soiurile autohtone dintr-o ţară. Juriul a considerat că volumul oenologului romăn este nu doar preţios pentru literatura de specialitate din Romănia, ci trebuie să fie şi un model pentru specialiştii din intreaga lume.
"Ţinănd seama de modul specific de cultură a viţei-de-vie, considerăm că există o strănsă interdependenţă intre continuitatea activităţii vinicole şi continuitatea de locuire a unei populaţii"
Ion M. Puşcă
In Jurnalul National din 27 octombrie 2007
In lume sunt aproximativ 50 de ţări viticole - şi le includem aici şi pe acelea care au doar căte cinci hectare de plantaţie - , iar dacă e să ne referim la suprafaţa cultivată, Romănia se regăseşte intre primele zece de pe glob. O perspectivă frumoasă, am putea spune, dacă o evoluţie frămăntată a viticulturii romăneşti, după atacul filoxerei, nu ar fi schimbat atăt de mult structura soiurilor cultivate. "Aveam, in urmă cu mai bine de un secol, peste o sută de soiuri autohtone, care au fost inlocuite atunci cu soiuri importate, astăzi nemaifiind plantate cu viţă locală nici zece la sută din suprafeţe" - ne-a atras atenţia dr. Ion M. Puşcă, unul dintre cei mai mari oenologi romăni din toate timpurile. O realitate dură, impotriva căreia pasionatul oenolog luptă cu toate mijloacele. Inclusiv cu... pana.
Cartea şi premiul. Anul trecut, Ion M. Puşcă publica la Editura Tipografia Intact o carte destinată readucerii in actualitate a "viţei strămoşeşti". "Vechi soiuri romăneşti de viţă-de-vie" s-a dovedit a fi, incă de la ieşirea de sub tipar, o lucrare care a stărnit interesul specialiştilor. Am considerat-o, de la primele pagini citite, o carte complexă, care nu doar că recuperează o istorie a viticulturii naţionale, ci şi, mai ales, este capabilă "să facă istorie". Şi nu ne-am inşelat. La mai puţin de un an de la apariţie, "Vechi soiuri romăneşti de viţă-de-vie" fusese deja nominalizată de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV) pentru a fi premiată. Marţi, 23 octombrie 2007, la Paris, cartea şi autorul ei s-au aflat in centrul atenţiei, obţinănd Premiul pentru Monografie cu caracter ştiinţific. Diploma şi medalia i-au fost inmănate oenologului romăn de către Frantisek Lipka, preşedintele juriului internaţional, şi Federico Castelucci, directorul general al OIV.
Pionierat. Ce anume a determinat juriul să acorde prestigiosul premiu acestei cărţi? Faptul că este o lucrare de pionierat. Nicăieri pe glob nu există o lucrare similară care să adune informaţii despre toate soiurile autohtone dintr-o ţară. Juriul a considerat că volumul oenologului romăn este nu doar preţios pentru literatura de specialitate din Romănia, ci trebuie să fie şi un model pentru specialiştii din intreaga lume.
"Ţinănd seama de modul specific de cultură a viţei-de-vie, considerăm că există o strănsă interdependenţă intre continuitatea activităţii vinicole şi continuitatea de locuire a unei populaţii"
Ion M. Puşcă
In Jurnalul National din 27 octombrie 2007
Romănia, descoperită cu ajutorul gustului
Oenologul Ion Puşcă a propus ambasadorului R.P. Chineze la Bucureşti o experienţă mai puţin obişnuită: cunoaşterea Romăniei prin intermediul unei degustări de vinuri autohtone.
In vizita intreprinsă la finele anului trecut la Casa Vinului Dr Puşcă, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze in Romănia, Excelenţa Sa Liu Zengwen, a avut parte de o inedită prezentare a Romăniei, prin prisma soiurilor de viţă-de-vie autohtone, a podgoriilor şi a sortimentelor de vin romănesc. Şi dacă soiurile podgoriei Murfatlar sau Crămpoşia de Drăgăşani au putut "delimita" graniţa sudică a vinului romănesc, vinurile de Cotnari, de exemplu, au marcat "aliniamentul" estic.
Aprecieri. La degustarea organizată de amfitrionul evenimentului, oenologul Ion Puşcă, din multitudinea de probe prezentate, Excelenţa Sa Liu Zengwen a remarcat căteva soiuri excelente de "viţă strămoşească romănească". I-au reţinut atenţia vinul sec din soiul Fetească Regală, un vin demisec din soiul Fetească Albă, iar dintre vinurile roşii, Feteasca Neagră a fost cea care a stărnit interesul diplomatului chinez. "Ca vin de desert a fost impresionat de aroma florală a soiului Tămăioasă Romănească. De asemenea, a fost apreciat şi spumantul romănesc, atăt cel alb, căt şi cel roze", ne-a declarat dr Ion Puşcă. Aprecierile la adresa vinurilor degustate Excelenţa Sa Liu Zengwen le-a adresat intr-o limbă romănă curată, mărturisind că i-a făcut plăcere să regăsească gustul şi aroma vinurilor tradiţionale din ţara noastră, declarăndu-ne că la masă, la ambasadă, alături de băuturile tradiţionale chinezeşti, se servesc şi vinuri romăneşti.
Premise. Cu prilejul acestei intălniri, ambasadorul chinez şi oenologul romăn au purtat discuţii şi cu privire la posibilităţile de colaborare dintre viticultorii şi oenologii din cele două ţări. In momentul de faţă, China, cu 12 milioane de hectolitri (de două ori mai mult decăt Romănia), ocupă locul şase in lume la producţia de vin. Sortimentele de vin chinezeşti sunt, in general, provenite din soiuri franţuzeşti. Şi asta cu toate că in China strugurii se cultivă de 6.000 de ani, iar vinificaţia se practică de 4.100 de ani (anul 2100 i.Hr.), cănd, după legendă, Yidi, soţia regelui Yu, a descoperit fermentarea. Soiurile autohtone au dispărut de-a lungul timpului, iar către anul 1900 s-au reinfiinţat podgoriile, plantăndu-se soiuri europene.
"Apa istoriei"
In China, vinul mai este numit şi "apa istoriei", legendele referitoare la el venind din timpuri străvechi. In Epoca Bronzului, chinezii aveau deja cunoştinţe importante despre vinificaţie. Inscripţii din perioada dinastiilor Chang şi Chou descriu ceremonii religioase in care vinul avea un rol important. Marco Polo, in timpul voiajului său in China (secolul al XIII-lea), a observat existenţa a numeroase podgorii. In 1373, primul impărat al dinastiei Ming decreta necesitatea măririi producţiei de vin. In prezent, China are 500.000 ha de podgorii din cele opt milioane existente pe glob.
In Jurnalul National din 5 ianuarie 2008
In vizita intreprinsă la finele anului trecut la Casa Vinului Dr Puşcă, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Chineze in Romănia, Excelenţa Sa Liu Zengwen, a avut parte de o inedită prezentare a Romăniei, prin prisma soiurilor de viţă-de-vie autohtone, a podgoriilor şi a sortimentelor de vin romănesc. Şi dacă soiurile podgoriei Murfatlar sau Crămpoşia de Drăgăşani au putut "delimita" graniţa sudică a vinului romănesc, vinurile de Cotnari, de exemplu, au marcat "aliniamentul" estic.
Aprecieri. La degustarea organizată de amfitrionul evenimentului, oenologul Ion Puşcă, din multitudinea de probe prezentate, Excelenţa Sa Liu Zengwen a remarcat căteva soiuri excelente de "viţă strămoşească romănească". I-au reţinut atenţia vinul sec din soiul Fetească Regală, un vin demisec din soiul Fetească Albă, iar dintre vinurile roşii, Feteasca Neagră a fost cea care a stărnit interesul diplomatului chinez. "Ca vin de desert a fost impresionat de aroma florală a soiului Tămăioasă Romănească. De asemenea, a fost apreciat şi spumantul romănesc, atăt cel alb, căt şi cel roze", ne-a declarat dr Ion Puşcă. Aprecierile la adresa vinurilor degustate Excelenţa Sa Liu Zengwen le-a adresat intr-o limbă romănă curată, mărturisind că i-a făcut plăcere să regăsească gustul şi aroma vinurilor tradiţionale din ţara noastră, declarăndu-ne că la masă, la ambasadă, alături de băuturile tradiţionale chinezeşti, se servesc şi vinuri romăneşti.
Premise. Cu prilejul acestei intălniri, ambasadorul chinez şi oenologul romăn au purtat discuţii şi cu privire la posibilităţile de colaborare dintre viticultorii şi oenologii din cele două ţări. In momentul de faţă, China, cu 12 milioane de hectolitri (de două ori mai mult decăt Romănia), ocupă locul şase in lume la producţia de vin. Sortimentele de vin chinezeşti sunt, in general, provenite din soiuri franţuzeşti. Şi asta cu toate că in China strugurii se cultivă de 6.000 de ani, iar vinificaţia se practică de 4.100 de ani (anul 2100 i.Hr.), cănd, după legendă, Yidi, soţia regelui Yu, a descoperit fermentarea. Soiurile autohtone au dispărut de-a lungul timpului, iar către anul 1900 s-au reinfiinţat podgoriile, plantăndu-se soiuri europene.
"Apa istoriei"
In China, vinul mai este numit şi "apa istoriei", legendele referitoare la el venind din timpuri străvechi. In Epoca Bronzului, chinezii aveau deja cunoştinţe importante despre vinificaţie. Inscripţii din perioada dinastiilor Chang şi Chou descriu ceremonii religioase in care vinul avea un rol important. Marco Polo, in timpul voiajului său in China (secolul al XIII-lea), a observat existenţa a numeroase podgorii. In 1373, primul impărat al dinastiei Ming decreta necesitatea măririi producţiei de vin. In prezent, China are 500.000 ha de podgorii din cele opt milioane existente pe glob.
In Jurnalul National din 5 ianuarie 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)