Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre importanţa soiurilor autohtone de viţă-de-vie. Şi asta nu doar în contextul României, ci al întregii Europe "invadate" de vinurile Lumii Noi. Ce putem face noi, românii, pentru "fiinţa" vinului strămoşesc?
Iată o întrebare la care a încercat să răspundă cea de-a cincea ediţie a Salonului "Vinuri româneşti din podgorii strămoşeşti, parte a civilizaţiei şi culturii", care a avut loc în perioada 3-6 decembrie la Bucureşti.
Având printre organizatori Organizaţia Naţională Interprofesională Viti-Vinicolă (ONIV), Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (ONVV), patronat de Ministerul Agriculturii şi găzduit de Radio România, evenimentul şi-a propus să promoveze valorile naţionale prin nobleţea vinului, tradiţia cultivării viţei-de-vie pe meleagurile româneşti, precum şi continuitatea acestei îndeletniciri de-a lungul mileniilor până în zilele noastre.
"Cred că avem o misiune foarte importantă", ne-a declarat Maria Ţoghină, preşedinte al SRR. "Noi trebuie să le vorbim românilor despre ceea ce avem tradiţional, iar vinul ne reprezintă prin multitudinea de soiuri pe care le avem. Fiecare român poate descoperi un vin care să fie numai al lui."
Salonul a adus la standuri mai mulţi producători de vinuri importanţi, care dau atenţie soiurilor româneşti. S-au organizat sesiuni de degustări de vin pentru specialişti şi vizitatori şi, bineînţeles, un concurs destinat profesioniştilor. La festivitatea de premiere Ansamblul Folcloric Jidvei şi Orchestra Radiodifuziunii Române au susţinut un concert.
ZESTREA NEAMULUI
"Soiurile autohtone se numără printre tezaurele ţărilor şi ale naţiunilor. De ce la noi nu se întâmplă asta?" Prof. ing. Călin-Petru Mocanu, director executiv ONIV, ne atrage atenţia: "Dacă vom continua greşeala de a crea vinuri din nomenclatorul internaţional în defavoarea celor din nomenclatorul naţional, şansa noastră pe piaţa Uniunii Europene va fi mai mică. Eu nu cred că în Europa am avea concurenţă cu Feteasca Neagră. Ştiţi foarte bine ce calitate are aceasta vizavi de structura soiurilor roşii străine, ori ce rol joacă noile creaţii româneşti, precum Novac, Alutus, Negru de Drăgăşani. Trebuie să acordăm nu doar formal rolul şi locul cuvenit soiurilor româneşti, pentru că ele vor crea perspectiva dezvoltării viticulturii durabile".
În momentul de faţă, primele eforturi vizibile vin dinspre micii producători, precum dr Ion Puşcă, întemeietorul unei noi podgorii în Dobrogea, ori baronul Jakob Kripp, care duce mai departe moştenirea lui Barbu Ştirbey, la Drăgăşani. "Prinţul Ştirbey, unul dintre cei mai mari proprietari de pepiniere viticole de la începutul secolului al XX-lea, spunea: «Şansa noastră, după atacul de filoxeră, o reprezintă creaţiile româneşti». Vorbele lui rămân valabile după 100 de ani."
In Jurnalul National din 8 decembrie 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu